Lecția 3 | Susținere prin reformulare
Întrebările retorice
Ce este o întrebare retorică?
în·tre·ba·re re·to·ri·că substantiv
o întrebare adresată pentru a crea un efect dramatic sau pentru a sublinia ceva mai degrabă decât pentru a primi un răspuns.
Uneori punem întrebări fără a intenționa să primim vreun răspuns. Nici nu e nevoie, fiindcă întrebarea nu așteaptă un răspuns — ci subliniază ceva! Următoarele întrebări retorice sunt familiare celor mai mulți părinți.
Unde ți-a fost capul? (i.e. Nu te-ai gândit deloc!)
A existat vreodată un băiat cu o minte mai împrăștiată ca a ta? (i.e. Ești de-a dreptul împrăștiat.)
Când începi să-ți faci curat în cameră? (i.e. Începe, te rog, să-ți faci curățenie în cameră!)
Poți fi mai drăguț de-atâta? (i.e. Ești cel mai drăguț!)
Întrebările în literatură
Există câteva motive diferite pentru care autorii includ întrebări în scrierile lor. Poate că astfel consemnează o întrebare dintr-un dialog, așa cum este cazul întrebărilor adresate de Isus ucenicilor în evanghelii: „Dar voi, cine ziceți că sunt Eu?” (Matei 16:15 NTR, Marcu 8:29 NTR, Luca 9:20 NTR). Alteori, autorul ridică o întrebare pentru cititori la care dă tot el răspunsul ulterior. „Cine va putea să se suie la muntele Domnului? Cine se va ridica până la locul Lui cel sfânt? — Cel ce are mâinile nevinovate şi inima curată, cel ce nu-şi dedă sufletul la minciună şi nu jură ca să înşele” (Psalmi 24:3-4 VDCC). În cele din urmă, autorii folosesc adesea întrebări retorice la care nu răspund în mod direct cu scopul de a comunica răspicat ceva. „Cine a auzit vreodată aşa ceva? Cine a văzut vreodată aşa ceva? Se poate naşte oare o ţară într-o zi? Se naşte un neam aşa dintr-odată?” (Isaiah 66:8 VDCC)
De ce este important acest lucru? În Bracketing, trebuie să știm dacă avem de-a face cu o întrebare retorică sau nu, fiindcă întrebările retorice nu vor participa într-o relație de tip Întrebare-Răspuns, deoarece nu există un răspuns. În schimb, întrebările retorice ar trebui parafrazate ca afirmații și în această formă relaționate cu restul pasajului.
Romani 6:1-2 conține trei întrebări. Poți spune care dintre acestea sunt retorice?
Ce vom zice, dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulţească harul? Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?
—Romans 6:1-2 VDCC
Cum ai parafraza înțelesul lui Pavel din spatele ultimei întrebări retorice: „Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?”
Încă o încurajare
Devenim din nou puțin tehnici, de aceea avem nevoie să ne reamintim de ce facem acest lucru.
Avem nevoie de trei lucruri pentru a fi nişte interpreţi atenţi ai Cuvântului lui Dumnezeu. În primul rând, trebuie să recunoaştem că avem nevoie de ajutor şi că vom muri fără el. Lăsaţi de unii singuri cu propria raţiune umană, suntem lipsiţi de orice speranţă. Avem nevoie de revelaţie de sus. Veşnicia noastră depinde de ea! În al doilea rând, avem nevoie de credinţă în bunătatea suverană a Autorului. Această credință nu numai că ne face liberi să mergem acolo unde ne conduce Biblia, dar ne şi motivează să mergem într-acolo. Ea este, aşa cum a zis Wesley: „Cartea lui Dumnezeu!” În al treilea rând, trebuie să învăţăm să citim această Carte cu o grijă demnă de valoarea ei.
Din prefața broșurii „Exegeză biblică”, scrisă de Tom Steller